Haideti sa va povestesc, asa in mare, cam care e cea mai mare problema la nivelul piciorului, la nivelul calcaiului. Vi s-a intamplat vreodata sa va treziti cu o durere in calcai atunci cand calcati, mai ales dimineata cand va treziti, care se amelioreaza cu cativa pasi facuti? Sau la sfarsitul zilei dupa ce ati terminat treaba si ati stat putin intinsi pe canapea? Daca da, se prea poate sa fiti subiectul acestui blog.
Fasceita plantara, pentru ca de ea vorbim azi, este cea mai comuna afectiune care cauzeaza durere la nivelul calcaneului in portiunea unde calcam. Ea este si cea mai comuna cauza a formarii pintenului calcanean la acest nivel. Reprezinta inflamatia fasciei plantare la locul de insertie a sa pe calcaneu.
Dar ce e fascia plantara?
Mie imi place sa dau un exemplu din arhitectura. Banuiesc ca stiti ce e o arcada de cladire, nu? Sau ogiva, bolta, etc. Ei bine, aceasta bolta are o barna de sustinere intotdeauna care o impiedica sa se prabuseasca sub propria greutate. Bolta noastra e a piciorului, si barna noastra e aceasta fascie plantara, o barna de fibre care conecteaza calcaiul de fata piciorului si ii ofera astfel sustinerea necesara.
V-am scris eu mai demult in aceasta postare ca sunt doua locuri in care se dezvolta cu predilectie pinteni la calcai. Va las mai jos poza care e mai mult decat clara.
Ce trebuie sa intelegeti, in primul rand, e ca pintenii calcaneeni nu sunt o cauza a bolii dvs, ci un efect. Cauzele principale ale durerii de calcai, caci pentru aceasta veniti la medic, nu pentru ca ati descoperit un cioc in calcai, sunt fasceita plantara pentru ciocul din talpa, si tendinopatia ahileana sau maladia Haglund pentru ciocul de deasupra calcaiului sau din spate.
Bineinteles ca aici vom vorbi despre fasceita plantara, ca asa ne zice titlul. E cea mai comuna si controversata cauza a durerii din talpa. De ce e controversata? Pentru ca multi doctori sustin ca apare din cauza pintenului, si nu invers, cum e de fapt adevarat, si pentru ca multi pacienti nu isi recunosc „vina”.
De ce spun „vina”? E un cuvant cam dur, ce-i drept, pentru cauzele fasceitei plantare. Le enumar mai jos:
1. Obezitatea. Sau excesul de greutate. Este marea problema a piciorului in general. Cu cat suntem mai grasi, cu atat suntem mai predispusi sa avem problema asta.
2. Efortul fizic excesiv, sau ortostatismul (statul in picioare) prelungit. Mai ales la alergatori, e o problema destul de suparatoare.
3. Diferitele diformitati ale piciorului, unde avem in primul rand piciorul plat (platfus), piciorul cavus (arcuit), diferite modificari ale antepiciorului, cu hallux valgus sever, deformarea degetelor 2-5, etc.
4. Postura si mersul gresit. Bineinteles aceste doua lucruri afecteaza in mod dinamic toate tesuturile piciorului, dar in mod special fascia plantara.
5. Incaltamintea. Aici vorbim de la pantofi cu talpa prea rigida, sau adidasi de alergare nepotriviti, sau pantofi cu toc. De regula cauza principala nu e neaparat incaltamintea dar trebuie luata si ea in calcul.
6. Diabetul zaharat – o intreaga epopee
Cum prevenim?
Pai intai avem grija de noi, sa nu fim rotunjiori, sa fim activi, sa avem grija ce purtam in picioare si sa avem un stil de viata sanatos (stiu, si pe mine ma plictiseste expresia asta, dar n-ai ce sa ii faci).
Obezitatea este marea problema. Si slabitul este marea solutie.
Daca stim ca avem picior plat, atunci trebuie sa facem o plantigrama (sau podoscopie, sau alte denumiri pompoase, practic analizam cum calcam) si sa ne facem niste talonete personalizate pe care sa le purtam si sa le schimbam la circa 6 luni pana deformarea este corectata in mare masura.
Cam asa arata o plantigrama (sau analiza plantara computerizata).
Cand ne apucam de alergat trebuie sa stim ce incaltaminte ni se potriveste, in functie de stil, de gradul de efort, etc. Aici va ajuta magazinele specializate.
Cum tratam?
Pai, in primul rand, mergem la medic cat mai devreme posibil. Cu cat asteptam mai mult, cu atat lucrurile se cronicizeaza mai nasol.
Exista o sumedenie de lucruri de facut acasa, si aici implica urmatoarele
– stretching (adica intindere) al fasciei plantare si a tendonului ahilean, precum si a muschilor gambei (e youtube-ul plin de ele si sunt foarte simple)
– diverse atele de purtat noaptea (destul de putin eficiente din punctul meu de vedere)
– o gramada de chestii de rulat piciorul pe ele, de la sticle de 0.5 litri de apa inghetate, mingi de golf, sau mai neaos romanesc, placi cu rolele clasice de masaj zimtate, din lemn, care stau prin vreun colt de camera pe la parinti sau bunici
– talonete din magazin (daca nu va permiteti sau nu aveti acces la cele personalizate)
– exercitii de corectare a posturii si a mersului (aici cel mai bine ar fi sa mergeti si la un kinetoterapeut)
– benzi kinesiologice (aici tot un kinetoterapeut va ajuta)
– sandale tip Birkenstock, au talpa foarte ok din pluta si sunt foarte confortabile.
Cum am spus si mai sus, daca aveti dificultati in a face exercitii acasa, o vizita la recuperare medicala va va ajuta foarte mult. Ce se mai poate face la recuperare medicala este terapia cu unde de soc, dar cu dovezi neconcludente in ceea ce priveste eficacitatea. Unele studii arata o eficacitate dovedita de circa 70%, altele arata ca nu exista nicio diferenta intre ea vs placebo, unde oricum 75% din pacienti au aratat imbunatatiri.
Daca toate cele de mai sus esueaza lamentabil, putem trece la injectii. S-au studiat pana acum steroizii si toxina botulinica, precum si celebrul PRP.
Steroizii se folosesc de prin 1950, si efectele lor sunt bine cunoscute. Un articol din cele pe care le voi cita spune ca eficacitatea lor este dovedita, indiferent de tipul de steroid folosit. In schimb, complicatiile steroizilor sunt rare, undeva la 3% ca medie, dar catastrofale pentru piciorul in cauza.
Toxina botulinica (celebrul Botox) a fost folosita ca alternativa la steroizi de catre un medic pe nume Babcock. AICI aveti studiul lui unde arata ca, in comparatie cu injectii cu ser (tip placebo) eficacitatea este dovedita. Eu, unul, nu injectez Botox defel, dar tot ce e posibil. Totusi, un singur studiu e cam putin pentru a considera o terapie ca fiind benefica.
PRP. In acest studiu si in acest studiu se face o meta-analiza a tuturor articolelor pe aceasta tema. Concluzia amandurora este ca PRP poate avea efect benefic, dar ca studiile facute sunt cam pline de hibe si ar mai fi nevoie de altele pentru a confirma cat de bun sau nu e PRP. Bineinteles ca pe internet o sa gasiti tot felul de clinici si doctori care vor spune „steroizii sunt o solutie proasta si dau complicatii severe, mai bine faceti PRP”. Eu personal nu fac PRP pentru fasceita plantara, inca. Astept dovezi mai clare.
Mai exista si o tehnica numita peppering sau dry-needling. Practic, in loc sa injectam o substanta, putem intepa practic cu acul seringii fascia plantara, facand astfel multe gaurele in ea si promovand procesele de reparare a locului afectat.
Cei care au facut aceste analize asupra tratamentului conservator prin injectii au comparat si injectarea prin palpare versus injectarea ghidata ecografic. In timp ce unii au concluzionat ca e mai bine sa fii ghidat ecografic, altii au concluzionat ca nu e nicio diferenta intre palpare si ghidaj ecografic. Interesant, nu?
Si la urma ramane intrebarea: si daca si astea dau gres? Ramane tratamentul chirurgical, care este de nedorit, atat din punctul vostru de vedere ca si pacient, cat si din punctul meu de vedere ca medic, cu complicatii dramatice, eficacitate scazuta si deznodamant cam ca in Miorita.
Asa ca va las aici niste link-uri cu articolele tip meta-analiza cu metodele de tratament conservative, sa va deslusiti (pentru cei care nu stiu engleza, dati traducere google ca merge relativ ok).
The real risks of steroid injection for plantar fasciitis, with a review of conservative therapies
The effectiveness of corticosteroid injection in the treatment of plantar fasciitis
In rest, sa auzim de bine!