Nici ca a inceput bine sezonul de dat pe alb la noi ca am si avut primele prezentari cu ligamente si fracturi. Unii mai fericiti ca altii, au plecat cu cate o orteza sau gips. Cei nefericiti asteapta cuminti pe lista. Bineinteles, asta m-a facut sa scriu acest blog.
Statisticile spun ca, in medie, in fiecare an, cam 70.000 oameni sufera de pe urma skiurilor. Usor mai putini, pe locul doi sunt snowboarderii, cu circa 55.000. Cam tot atatia, circa 50.000 sunt patinatorii (nu ati fi ghicit, nu?) si departe, pe ultimul loc sunt cei care practica saniusul si datul pe derdelus, cam 5000. Cred ca statistica asta nu prea se coreleaza in Romania, unde saniusul e un adevarat sport extrem, si cand ii mai numaram si pe cei care se dau cu „farasul” sau colacul de WC (da, exista si din astia), o sa numaram mai bine. Statistica asta e de prin tarile civilizate.
Cele mai multe leziuni sunt fracturile si entorsele grave, adica rupturile de ligamente. Oamenii care au cercetat de ce se intampla asta au observat ca marea majoritate a accidentelor se petrec cand participantii sunt obositi, dar mai vor acea ultima „tura”, de la sfarsitul zilei, cei cu conditie fizica mediocra, si, preferatii mei, cei care simt durere la un moment dat, dar totusi continua sa se dea.
Care sunt leziunile la care ma supun? Aici am impartit pe categorii de sport, unde bineinteles am avut in considerare practicarea normala si de bun simt a sportului respectiv. Strict din punct de vedere ortopedic.
SKI
1. Binemeritatul loc al leziunii de LIA (ligament incrucisat anterior). Aici am putea adauga si un asterix cu 1*, leziuni multi-ligamentare in jurul articulatiei genunchiului, care pot duce in situatii extreme chiar la luxatii de genunchi (urgenta maxima chirurgicala) – aviz amatorilor de „powder”.
2. Luxatii de umar sau ruptura de coafa rotatorie – asta e un set de tendoane ale umarului foarte importante, fara ele practic nu prea mai putem misca umarul. In cazul luxatiei de umar, daca e intre omoplat si osul bratului numit humerus, daca e prima, fuga la spital sa vi se reduca (urgenta medico- chirurgicala). Daca doar v-a sarit clavicula, puteti astepta la programare din call centerul abonamentului dvs corporate preferat.
3. Fracturi. Care mai de care mai frumoase. De obicei necesita cel putin imobilizare, dar dat fiind energia inalta a traumatismului, puteti sa va asteptati si la operatii. Indiferent de caz, va ia SMURDul catre cel mai apropiat spital.
4. Policele schiorului. Adica se rupe un ligament de la degetul mare, care e important intr-un singur sens: daca il aveti rupt, nu prea mai puteti apuca lucruri intre degetul mare si aratator (pensa mainii). De obicei se vindeca cu orteza de police, si daca nu, se reconstruieste chirurgical destul de usor.
5. Contuzii diverse in diverse locuri. De obicei, trec cu gheata si antiinflamatorul favorit, dar daca persista, nu strica o vizita la ortoped, poate a fost ceva mai mult de atat.
SNOWBOARD
1. Leziuni ale gleznei (entorse sau chiar fracturi). Chiar daca avem bootzi, nu e de ajuns. Multe miscari de torsiune sunt executate din glezna, si atunci poate pocni ceva.
2. Leziuni ale coloanei vertebrale. Snowboardul e cunoscut sa dea fracturi de coloana vertebrala, asa ca aviz amatorilor de asa ceva. Personal, mai bine imi rup un LIA.
3. LIA din nou, sau macar un menisc sau un colateral. Entorse de genunchi care pot duce si in cazul asta la luxatii, mai putin frecvent decat la ski, dar la fel de serioase.
4. Fracturi, la fel ca in cazul skiului
5. Luxatii de umar. Mai ales in cazul snowboardului, si mai ales in cazul celor care fac acrobatii. Cand aterizezi pe bratul intins, sau direct pe umar.
SANIUS SI FARAS / SAC / CAUCIUC / CAMERA / CAPAC WC
1. Fracturi. Pentru ca niciodata nu stii cu cata viteza poti lovi un copac de pe margine, sau ce damb ai luat in freza.
2. Leziuni de coloana vertebrala. La fel ca in cazul de mai sus, numai ca mai rau.
3. Contuzii de tot felul. Aici, acelasi sfat cu gheata si antiinflamatorul si vizita la medic daca persista.
PATINAJ
Pentru ca se practica mai rar, nu intru in multe detalii, dar fac mentiunea ca, pe langa gleznele expuse, pot aparea si plagi prin taiere, mai mult sau mai putin periculoase. Am vazut inclusiv amputatii spontane de degete cadou de la vecinul de patinat.
Cum previn?
In primul rand, venim pe partie pregatiti cu echipament. Nu schiem si nu ne dam cu placa cu blugi si hanorac. Casca si ochelari pentru protectie maxima.
In al doilea rand, venim pregatiti fizic. Daca suntem niste corporatisti grasi, soricei de birou si am aterizat la cota 1400 si ne fac cu ochiul niste skiuri, eu zic sa va intrebati bine daca vreti sa inchiriati repede o pereche, s-ar putea ca la capatul partiei sa regretati. Eu ma abtin de fiecare data.
In al treilea rand, faceti o incalzire prealabila. Si astea sunt sporturi la fel ca toate celelalte, si da, si in cazul lor se face incalzirea. Va scuteste de multe dureri si dureaza cam 15 minute.
In al patrulea rand, daca va doare ceva, va OPRITI! Nu ii dati inainte si vedeti voi dup-aia.
In al cincilea rand, nu incercati sa fiti curajosi. Daca nu v-ati dat pe partia aia cu culori cat mai negre niciodata, nu e cazul sa incepeti direct cu ea. Fiecare sport are un progres, si sa ne dam cocosi sau pupeze s-ar putea sa ne coste scump. Nu e nicio rusine sa ne dam la incepatori, si ca ne lovesc ei sau ca pica in fata noastra si nu reusim sa ne dam „calumea”, nu sunt
un motiv real.
In al saselea rand, aveti mare grija la tehnica cu care va dati. De exemplu, daca la ski nu luati curba cu tibiile paralele, LIA e cel mai „fericit”. O sa plece instant. Sau aproape.
Si nu in ultimul rand, nu va aventurati singuri, cercetati locurile pe unde va dati sa stiti ce pericole va pasc, si cunoasteti-va limitele. Indiferent cat de mult v-ati dat pe powder sau pe „drumuri nearate”, o singura miscare gresita va poate costa inclusiv viata. Asa ca, mai bine, hai sa ne distram.
(Foto: Dumitrel Marius, un skior fericit post PRP si FKT)